Reforma Poliției de Frontieră

POLIŢIA DE FRONTIERĂ A MAI
Stema PF

                                         ETAPELE REFORMEI POLIȚIEI DE FRONTIERĂ

I. Etapa de inițiere a reformei instituției, parcursă de la înființarea acesteia. S-a suprapus, în linii generale, peste perioada implementării primei SNMIF pentru perioada 2011-2013. A vizat pregătirea schimbărilor instituționale, demilitarizarea și profesionalizarea personalului, realizarea cadrului juridic, organizatoric și funcțional necesar noii instituții și operaționalizarea acesteia potrivit competențelor legale ce îi revin.
II. Etapa consolidării reformei și dezvoltării instituționale strategice. Este acoperită de SNMIF pentru perioada 2015 – 2017. Scopul și obiectivele etapei au vizat: dezvoltarea resurselor umane; perfecționarea cadrului normativ și implementarea legislației specifice; consolidarea sistemului instituțional; consolidarea capacităților de control și supraveghere a frontierei și a competențelor conexe; dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat la nivel regional și local; îmbunătățirea condițiilor de muncă la sectoarele PF; dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale în domeniul supravegherii și controlului frontierei; dezvoltarea prestigiului instituției, a comunicării interne / externe și sporirea transparenței instituționale. O pondere specifică în contextul îndeplinirii scopului a avut perfecționarea mecanismelor de gestionare a resurselor financiare și materiale, precum și creșterea capacităților de accesare a finanțărilor internaționale.
III. Etapa atingerii scopului strategic general al reformei PF. Va fi ulterioară anului 2017 și va asigura atingerea scopului strategic general de transformare a PF într-o instituție polițienească europeană modernă, eficace și eficientă, orientată către comunitate, poziționată optim în mediul național și internațional, compatibilă și interoperabilă cu structurile similare din alte state.
Clarificarea etapelor și termenelor dezvoltării strategice exprimă faptul că în cadrul PF există unitate de concepție și acțiune, continuitate de scopuri și obiective. Acestea derivă unele din altele și asigură, de la o etapă la alta, dezvoltările necesare atingerii scopului strategic general al reformei PF.

DESCRIEREA REFORMEI POLIȚIEI DE FRONTIERĂ (ETAPA I)
Necesitatea reformării Poliţiei de Frontieră a fost determinată de orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, care presupune adoptarea valorilor şi standardelor europene inclusiv în domeniul controlului la frontiera de stat. Astfel, prin aprobarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat pe anii 2011-2013 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1212 din 27.12.2010), a fost iniţiat procesul de modernizare a Serviciului Grăniceri (actual Poliția de Frontieră), beneficiile pe termen lung vizând dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor, facilitarea şi urgentarea tranzitului transfrontalier, un control mai bun al migraţiei ilegale orientat spre UE, promovarea turismului, reducerea pierderilor fiscale şi vamale generate de contrabandă, precum şi asigurarea unui mediu de securitate mai stabil şi sigur în regiune.

Având obligaţia de a întreprinde toate măsurile necesare pentru securizarea a 1906 km de frontieră, dintre care 684 km cu România (frontiera externă a Uniunii Europene) şi 1222 cu Ucraina, implicit, pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii la frontierele ţării noastre, Poliţia de Frontieră a elaborat o concepţie bine definită de control al frontierelor, conformată celor mai bune practici ale UE. Prin aceasta se are în vedere: asigurarea continuităţii activităţii de control al frontierei în timp şi spaţiu; folosirea eficientă şi în complex a forţelor şi mijloacelor; gradualitatea acţiunilor; dispunerea unităţilor mobile şi fixe ale Poliţiei de Frontieră conform analizei riscurilor, respectiv coordonarea unitară şi dinamica activităţilor specifice.

În acest context, la 1 iulie 2012, a intrat în vigoare Legea Nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră, prin care se reglementează atribuţiile şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră, finanţarea şi asigurarea logistică a ei, statutul juridic, protecţia socială a poliţiştilor de frontieră. În conformitate cu prevederile Legii menţionate, în scopul asigurării şi realizării sarcinilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere, traficului de fiinţe umane, organizării migraţiei ilegale, trecerii ilegale a frontierei de stat, contrabandei (în afara teritoriului punctelor de trecere a frontierei de stat), falsificării şi folosirii frauduloase a documentelor, Poliţiei de Frontieră i-au fost atribuite noi competențe în domeniul urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei actelor de călătorie, investigării crimelor transfrontaliere, eliberării vizelor la punctele de trecere a frontierei de stat în cazuri de excepţie, precum şi alte competenţe în domeniul specific de activitate.

Reformarea instituţională a Poliţiei de Frontieră, iniţiată la 1 iulie 2012, a constat în:
• crearea unui organ al administraţiei publice, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere;
• profesionalizarea şi demilitarizarea sistemului de asigurare a securităţii frontaliere;
• crearea în cadrul Poliţiei de Frontieră a subdiviziunilor specializate în domeniul urmăririi penale şi expertizei actelor de călătorie;
• reducerea numărului total de funcţii cu aproximativ 36% (de la 5506 de unităţi la 3543 unităţi, inclusiv 335 unităţi personal de deservire tehnică);
• reducerea numărului de funcţii de conducere de la nivelul central cu aproximativ 30%, în favoarea funcţiilor de execuţie de la nivelele regional şi local;
• eficientizarea activităţii Poliţiei de Frontieră, în ceea ce priveşte descentralizarea procesului decizional la nivel operaţional în domeniul resurselor umane, financiar, logistic, etc.
Astfel, prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 19.06.2012 a fost aprobat Regulamentul Departamentului Poliţiei de Frontieră, Structura organizatorică a Departamentului Poliţiei de Frontieră, Lista subdiviziunilor din subordinea Departamentului Poliţiei de Frontieră, precum şi efectivul-limită al Poliţiei de Frontieră în număr de 3543 unităţi, inclusiv 335 unităţi personal de deservire tehnică. Organizatoric, Departamentul Poliţiei de Frontieră a fost compus din:
 Conducerea;
 Direcţia generală supraveghere şi control a frontierei;
 Direcţia generală dotări;
 Direcţia generală resurse umane;
 Direcţia inspectare generală, planificare şi implementare politici;
 Direcţia urmărire penală;
 Direcţia expertiză a documentelor;
 Direcţia juridică, asistenţă regim de frontieră şi practică contravenţională;
 Direcţia finanţe Direcţia relaţii internaţionale şi integrare europeană;
 Direcţia securitate internă;
 Direcţia sisteme de monitorizare şi transmisiuni;
 Direcţia tehnologii informaţionale;
 Direcţia secretariat;
 Secţia programe şi proiecte de asistenţă;
 Secţia relaţii cu publicul şi mass-media.

Din subdiviziunile din subordinea Departamentului Poliţiei de Frontieră făceau parte:
 Centrul operaţiuni la frontiere;
 Direcţia regională Edineţ;
 Direcţia regională Otaci;
 Direcţia regională Costeşti;
 Direcţia regională Ungheni;
 Direcţia regională Leova;
 Direcţia regională Cahul;
 Direcţia regională Vulcăneşti;
 Direcţia regională Basarabeasca;
 Direcţia regională Ştefan Vodă;
 Centrul de aprovizionare tehnico-materială şi întreţinerea imobilelor;
 Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră.
Totodată, în rezultatul implementării măsurilor de reformare, numărul subdiviziunilor de nivel tactic s-a redus cu 38%, acestea fiind comasate cu alte subdiviziuni (din 118 subdiviziuni au fost create 73). Demn de remarcat este faptul că în urma acestor optimizări angajații și-au păstrat locurile de muncă.
Un alt obiectiv important al Poliţiei de Frontieră l-a reprezentat îmbunătăţirea calităţii pregătirii personalului propriu, prin asigurarea necesarului de contingent şi creşterea nivelului de formare profesională iniţială şi continuă, pe baza unui sistem performant, care să corespundă cerinţelor de securitate a frontierei Republicii Moldova şi practicilor europene în domeniu.
Astfel, a fost intensificat procesul de pregătire a personalului în toate domeniile de interes pentru instituţie (activitatea echipelor mobile şi de patrulare, analiza riscurilor, examinarea documentelor de călătorie, patrularea comună, acquis-ul Schengen, limbile străine, perfecţionarea în domeniul combaterii fenomenelor infracţionale transfrontaliere, cooperare etc.).
Eficientizarea măsurilor de securizare a frontierei a fost posibilă şi printr-un substanţial suport logistic, în continuă dezvoltare şi modernizare, atât cu fonduri externe cât şi cu cele disponibile de la bugetul de stat.

Evoluția evenimentelor atât la nivel național cât și internațional, a condiționat continuarea reformelor instituţionale şi organizaţionale ale Poliţiei de Frontieră, ca fiind deja o instituție în cadrul întregului sistem al afacerilor interne.
Prin implementarea prevederilor noii legislaţii, au fost stabilite noi obiective de reformare a sistemului instituţional al Poliţiei de Frontieră, dintre care putem menționa:
• Crearea în cadrul Poliţiei de Frontieră a unităţilor capabile să implementeze managementul integrat al frontierei de stat în corespundere cu atribuţiile noi acordate (urmărirea penală, investigaţii speciale, securitatea aeronautică şi ordinea publică în punctele de trecere a frontierei);
• Reducerea numărului subdiviziunilor la nivel regional şi tactic; crearea unui sistem eficient de management; îmbunătăţirea infrastructurii, securităţii personale, precum şi a sistemului de control al frontierei de stat;
• Clasificarea subdiviziunilor de nivel tactic pe două categorii, reieşind din gradul de vulnerabilitate, calculat şi argumentat în dependenţă de anumiţi factori decisivi (importanţă strategică, dislocare, relief, reţea de drumuri, populaţie, flux de persoane şi unităţi de transport etc.);
• Implementarea procedurilor de operare standard (SOP) în domeniul controlului la frontieră (în materie de operaţiuni, personal, instruire, finanţe, comunicaţii şi schimb de informaţii, logistică, analiză de risc);
• Acţionarea operativă şi legală pentru soluţionarea rapidă a sesizărilor venite din partea cetăţenilor şi oferirea unor servicii de calitate acestora la nivelul standardelor internaţionale.
Astfel, de la începutul anului 2013, Poliţia de Frontieră se află într-un proces amplu de reorganizare, care s-a materializat prin:
• amendarea cadrului normativ ce reglementează structura şi efectivul limită a Departamentului Poliţei de Frontieră;
• reducerea subdiviziunilor subordonate Departamentului Poliţei de Frontieră (nivel regional şi local);
• dezvoltarea capacităţilor la implementarea noilor competenţe.
În acest sens putem menţiona că prin HG nr.190 din 13.03.2013 de modificare şi completare a Hotărîrii Guvernului nr. 434 din 19 iunie 2012 cu privire la Poliţia de Frontieră, efectivul limită al instituției a fost diminuat din nou, acesta constituind 3500 unităţi, dintre care, 240 unităţi – personal de deservire tehnică.
Astfel, începând cu 15 iunie 2013, Poliţia de Frontieră este organizată:
• la nivel central – Departamentul Poliţiei de Frontieră;
• la nivel regional – 4 Direcţii regionale, Sectorul Poliţiei de Frontieră ”Aeroportul Internaţional Chişinău”, Centrul de aprovizionare tehnico-materială şi întreţinere a imobilelor şi Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră;
• la nivel local – 41 Sectoare ale Poliţiei de Frontieră.
În urma reorganizării a fost redus cu aproximativ 35% numărul funcţiilor de conducere şi de personal tehnic în favoarea celor de execuţie (predestinaţi nemijlocit pentru controlul frontierei); a fost redus cu aproximativ 25% numărul funcţiilor de ofiţeri; au fost consolidate capacităţile subdiviziunilor Poliției de Frontieră în domeniul urmăririi penale, investigaţiilor speciale, precum și a echipelor mobile, prin majorarea statelor de personal şi instituirea lor la nivel regional, conform zonelor de responsabilitate; a fost îmbunătățită infrastructura la nivel regional şi local, subdiviziunile fiind asigurate cu o bază tehnico-materială modernă, în cantităţi suficiente; a crescut considerabil capacitatea de mobilitate a subdiviziunilor la nivel central, regional şi local, prin dotarea acestora cu mijloace de transport în volum de aproximativ 90 %; au fost repartizate zonele de responsabilitate în vederea realizării atribuţiilor în limitele unităţilor administrativ-teritoriale; a fost asigurată compatibilitatea personalului atât în executarea misiunilor la supravegherea frontierei de stat, cât şi la controlul trecerii frontierei.
Un rezultat notabil ar fi și consolidarea capacităților pe paliera aferentă identificării și valorificării asistenței externe, în care context un accent considerabil a fost pus pe profesionalizarea personalului din cadrul subdiviziunii Direcției specializate (responsabilă de dezvoltarea strategică și identificarea/implementarea fondurilor externe), fapt prin care s-a asigurat atragerea unor investiții consistente, comparativ cu perioada precedentă, dar și în cazul în care facem referire la alte instuituții care nu au astfel de subdiviziuni.
Procesul de reformare al Poliției de Frontieră este în continuă derulare. Rezultatele tangibile ale acestuia au fost posibile prin crearea unui sistem de conducere optimal şi eficient la toate nivelele și prin implementarea unui management performant al frontierei de stat, menirea cărora fiind sporirea încrederii şi a nivelului de satisfacţie al cetăţenilor faţă de activitatea Poliţiei de Frontieră, precum și să aducă un plus de imagine ţării, care ar culmina cu revenirea în țară a cetăţenilor plecaţi la muncă în străinătate şi, în cele din urmă, cu integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Rezultatele primei etape de reformă au fost evidențiate în cel de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea de către Republica Moldova a Planului de acțiuni RM-UE privind liberalizarea de vize, din 15 noiembrie 2013. Urmare a reformelor desfășurate, Poliția de Frontieră a făcut față cu bine evaluărilor UE privind îndeplinirea obligațiilor asumate de RM în contextul acțiunilor pentru obținerea regimului liberalizat de vize.

DESCRIEREA REFORMEI POLIȚIEI DE FRONTIERĂ (ETAPA II)
Scopul și obiectivele ale etapei de consolidare reformei și dezvoltării instituționale strategice au fost reflectate în Programul de Dezvoltare Strategică (PDS) al Departamentului Poliției de Frontieră pentru anii 2014-2016. Totodată, în vederea asigurării caracterului unitar al parcursului de reformă, scopul, obiectivele și acțiunile specifice din PDS 2014-2016 au fost integrate, în secțiunea corespunzătoare din SNMIF pentru perioada 2015 – 2017. 

Rezultatele majore înregistrate în realizarea obiectivelor aferente etapei respective, pot fi reflectate în felul următor:
1) Dezvoltarea resurselor umane. A fost evaluată și stabilită politica în domeniul managementului resurse umane, prin elaborarea și aprobarea a Concepției de dezvoltare a sistemului de formare profesională inițială și continuă a personalului PF, precum și a Planului de dezvoltare a sistemului de resurse umane al PF pentru anii 2015-2017.
În contextul optimizării structurii Poliției de Frontieră, s-a asigurat consolidarea capacităților în domeniul investigațiilor speciale și analizei de risc la nivel local. Totodată, la nivel regional au fost stabilite competențele de coordonare a domeniului de investigații speciale. Consolidarea domeniului supravegherii frontierei de stat s-a realizat prin investirea structurii specifice de nivel central cu atribuții noi în managementul genistic al frontierei. Urmare a operării modificărilor în legislația națională a fost extins domeniul regimului și ordinii publice prin consolidarea competențelor în securitatea aeronautică, controlul materialelor radionucleare și chimice. Prin crearea unui sistem de coordonare a securității frontaliere, a fost dezvoltată activitatea Centrului operațional de coordonare, precum și a fost eficientizată activitatea Direcției echipe mobile din punct de vedere metodologic și de intervenție.
Cu suportul Agenției FRONTEX a fost finalizat procesul de ajustare a programelor de formare ale Poliției de Frontiră la Curriculumul European de pregătire de bază a funcționarului de Frontieră. În contextul tendințelor existente în domeniul de recrutare, prin HG nr.640 din 25.09.2015 s-a asigurat o dublă majorare a numărului de elevi ai Colegiului Național al Poliției de Frontieră.
2) Consolidarea capacităților instituționale. În perioada anului 2015, la solicitarea MAI de către un grup de experți internaționali din România, Austria, Germania, Spania și Suedia a fost efectuată analiza funcțională a MAI, care a constat în evaluarea întregului domeniu de activitate al MAI potrivit scopului și obiectivelor. Raportul experților a poziționat Poliția de Frontieră pe primele locuri în cadrul MAI din punct de vedere al adecvării sistemului organizational și functional la standardele europene, printre motive fiind presiunea externă aferentă sarcinilor de securizare a frontierei și sprijinul internațional consistent de care a beneficiat. Astfel, în baza recomandărilor experților, la nivel de minister a fost proiectată și aprobată Foaia de parcurs pentru implementarea recomandărilor de îmbunătățire a sistemelor funcțional, structural, managerial și logistic.
În vederea consolidării răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor instituției în cadrul DPF a fost stabilită politica de implementare a sistemului de Management Financiar şi Control (MFC). În acest context a fost constituit Grupul de lucru departamental, aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a acestuia, precum și aprobat Planul de acțiuni pentru perioada 2015-2016. Activitățile Grupului de lucru fiind bazate pe identificarea și descrierea proceselor operaționale de bază a entității, stabilirea obiectivelor, indicatorilor de performanţă, implementarea managementului riscurilor aferente obiectivelor instituționale, autoevaluarea sistemului MFC. Astfel, în anul 2017 a fost elaborat proiectul Catalogului proceselor de bază al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). În proiectul vizat, sunt identificate și descrise 11 procese manageriale, 33 procese operaționale, precum și 77 procese de suport.
Totodată, Laboratorul criminalistic din cadrul Direcției expertiză a documentelor a IGPF se află în procesul de acreditare în conformitate cu standardul internațional ISO 17025:2006 – Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări. În urma certificării, rapoartele și expertizele elaborate de către experții judiciari ai IGPF vor fi recunoscute la nivelul european.
Este de menționat că pentru perioada imediat următoare, Poliția de Frontieră își propune să-și îmbunătățească procesul de activitate pe toate domeniile gestionate prin asigurarea implementării sistemului de management al calității în cadrul instituției conform standardului ISO 9001:2015, și respectiv obținerea certificării în domeniu.
Sistemul respectiv va permite Poliției de Frontieră optimizarea tuturor proceselor interne, în conformitate cu obiectivele instituționale, bazându-se pe principiile bunei guvernări și orientare către beneficiar.
3) Consolidarea capacităților de control și supraveghere a frontierei și a competențelor conexe. S-a realizat completarea și aprobarea cadrului normativ în domeniul managementului situațiilor de criză la frontiera de stat și a capacității de reacție a subdiviziunilor Poliției de Frontieră; dotarea Centrului operațional de coordonare și celor regionale cu software modern și tehnică; dotarea echipelor mobile cu echipament special; subdiviziunile teritoriale au fost echipate cu mijloace de observare pe timp de noapte și pe principiul de termoviziune, s-a realizat instalarea sistemelor fixe de supraveghere a frontierei (turnuri de observație, detectori de mișcare). Personalul subdiviziunilor enumerate a parcurs un șir de instruiri privind exploatarea echipamentului nou. Faptul respectiv cu siguranță că a sporit capacitatea instituțională de a preveni și identifica factorii criminogeni la frontieră.
Au fost operate modificări în cadrul legislativ prin includerea atribuţiilor specifice ale DPF în domeniul detectării substanțelor radionucleare și chimice la frontiera de stat (modificări în Legea nr. 132 din 08.06.2012 „Privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare”).
S-a asigurat un nivel înalt de mobilitate al persoanelor, an de an înregistrîndu-se un flux de persoane și mijloace de transport în creștere. Totodată, au fost depuse eforturi pentru a evita la maxim crearea rîndurilor la punctele de trecere a frontierei.
4) Dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat la nivel regional și local; îmbunătățirea condițiilor de muncă la sectoarele PF. Îmbunătățirea infrastructurii frontierei de stat prin construcţia capitală, reconstrucția, reparațiile curente și amenajarea sediilor subdiviziunilor Poliției de Frontieră creează condițiile necesare îndeplinirii calitativ superioare a atribuțiilor și sarcinilor de serviciu, contribuind în același timp la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale personalului. Prin Planul de implementare a SNMIFS au fost prevăzute, etapizat pe ani și în baza unor analize de prioritizare, un număr important de lucrări de investiții.
S-a reușit realizarea unor pași importanți în dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat, cu precădere în domeniile asigurării unor condiții normale de muncă la sediile Poliției de Frontieră. Principalele realizări în domeniul de referință sunt următoarele:
- La nivelul local au fost desfășurate: construcția capitală a sediului sectoarelor Poliției de Frontieră Săiți, Volintiri și Olănești; reparația și înlocuirea utilajului tehnologic al sondelor arteziene la sectoarele Frăsinești, Lopatnic, Stoianovca, Toceni, Cahul; finalizarea lucrărilor de gazeficare a sediului sectorului Giurgiulești.
- La nivelul regional s-a realizat reconstrucția sediului și amenajarea teritoriului în cadrul Direcțiilor regionale Sud și Est; reparația încăperilor destinate centrelor regionale de coordonare.
- La nivelul central au fost executate lucrările de reparații curente ale etajului III a blocului Centrului de Aprovizionare Tehnico-materială și Întreținerea Imobilelor al Poliției de Frontieră.
Urmare a cooperării cu UNCHR, a fost amenajată camera pentru solicitanții de azil la sectorul Poliției de Frontieră Basarabeasca și cabinetul stomatologic și cabinetul ginecologic în cadrul IGPF.
Totodată, printre cele mai relevante realizări în domeniu se remarcă construcția în cadrul proiectului „ADM – PPP” și primirea în gestiunea PF a 5 centre de deservire și reparație a mijloacelor de transport (DPF și 4 direcții regionale) și 8 boxe auto (SPF „Criva”, „Otaci”, „Soroca”, „Basarabeasca”, „Vulcănești”, „Cișmichioi”, „Tudora” și „Olănești”). Faptul dat a sporit considerabil posibilitățile instituției în mentenanța cu forțe proprii a mijloacelor de transport din dotare.
5) Dezvoltarea cooperării interinstituționale și internaționale în domeniul supravegherii și controlului frontierei. În acest sens, fiind încheiate / actualizate acorduri, protocoale și planuri de cooperare interinstituționale, care urmează scopul consolidării parteneriatelor cu autoritățile cu competențe din sistemul de management integrat al frontierei de stat. Prin noua Hotărâre a Guvernului nr. 902 din 31.12.2015 „Cu privire la Consiliul Național de Management Integrat al Frontierei de stat” (CN MIFS), s-a actualizat componența organismului și s-a aprobat Regulament nou de organizare și funcționare a acestuia.
O altă componentă a dezvoltării cooperării interinstituționale, a constituit-o crearea în anul 2014 a Grupului comun de analiză a riscurilor prin aprobarea Ordinului comun al MAI (DPF, CCTP, BMA), SIS, PG și SV. Grupul de lucru fiind funcțional și pînă în prezent a elaborat mai multe produse de analiză de risc în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, migrației ilegale și traficului de ființe umane.
În scopul prevenirii și minimalizării riscurilor existente la frontiera de stat, DPF a organizat sau a luat parte la peste 20 operațiuni de frontieră, cu implicarea subdiviziunilor MAI (INP, INI, CCTP ai IGP; BMA; DTC), precum și altor structuri naționale, cum sunt SV și SIS. Acest tip de activitate operațională a fost lansat în anul 2014.
În perioada aprilie – august 2016, reprezentanții Misiunii EUBAM au desfășurat o misiune de evaluare a procedurilor de control la frontiera moldo-ucraineană (EVAL 2016), fiind elaborat Raportul privind starea de fapt a controlului de frontieră raportată la cadrul legislativ şi instituţional, la infrastructură şi echipament, la resursele umane şi la procedurile privind controlul şi supravegherea frontierei pe partea moldovenească a frontierei moldo-ucrainene. Printre recomandările Raportului, aferente domeniului de resurse umane, se regăsește necesitatea de creare a funcţiilor separate de ofiţeri ce desfăşoară activităţi în linia a doua de control la PTF-urile internaţionale cu trafic ridicat şi numirea de personal calificat în aceste funcţii.
Totodată, sub egida EUBAM s-a realizat crearea și operaționalizarea echipelor mobile mixte. Activitatea acestora este reglementată de Acordul de cooperare între DPF și SV (din 19.06.2015), Planul de cooperare privind activitatea echipelor mobile mixte, precum și Procedurile Standard de Operare.
Cooperarea internațională constituie un alt pilon, alături de cooperarea interinstituțională, care fundamentează conceptul european de gestionare a frontierelor. Poliția de Frontieră a realizat, în mare măsură, cadrul de cooperare internațională, întreprinde acțiunile planificate și trebuie să continue dezvoltarea cooperării cu partenerii internaționali de toate categoriile.
De menționat semnarea și intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene, Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informații privind persoanele și mijloacele de transport, cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană, protocoalelor interdepartamentale moldo-ucrainene privind organizarea controlului în comun în punctele comune de trecere ”Palanca – Maiaki-Udobnoe”, ”Pervomaisc – Cuciurgan” și ”Giurgiulești – Reni”, cu privire la schimbul de informaţii statistice şi analitice, precum și privind organizarea și funcționarea punctului de contact la frontiera de stat moldo-ucraineană.
6) Dezvoltarea comunicării interne / externe și sporirea transparenței instituționale. Mecanismele de comunicare internă/externă în cadrul Poliției de Frontieră au fost dezvoltate în cadrul proiectului „MIGRECO” odată cu efectuarea în cadrul instituției a Studiului privind comunicarea internă și externă. Studiul vizat a fost pus în realizare prin Planul de comunicare al Poliției de Frontieră pentru anii 2015-2017.
Vizibilitatea progreselor și provocărilor, cu care se confruntă Poliția de Frontieră, a fost asigurată prin efectuarea vizitelor în teren, realizarea filmărilor foto și reportajelor video cu implicarea unui număr impunător de poliţişti de frontieră și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.
S-a reușit lansarea portalului www.frontiera.gov.md, precum și a aplicației „Trafic Online” de pe pagina oficială a Poliției de Frontieră, care oferă călătorilor informații despre documentele necesare la trecerea frontierei, cerinţele pentru acordarea vizelor, cantitatea de bunuri care pot fi introduse fără achitarea taxelor vamale, condiţiile de introducere temporară a vehiculelor, numerele de telefon la liniile fierbinţi, precum și situația actuală în regim real la punctele de trecere a frontierei.
Gradul de transparență funcțională în cadrul instituției de frontieră a fost apreciat de un număr considerabil de respondenți, în urma realizării sondajelor de opinie pe pagina web a instituției.

Concluzionînd perioada respectivă de reforma putem menționa că Raportul Guvernului Republicii Moldova, din luna august 2017, privind implementarea Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind suportul în implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, semnat la 12 iunie 2014, confirmă odată în plus faptul că Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a reușit dezvoltarea unui concept bine defenit de control al frontierelor, în conformitate cu cele mai bune practici ale UE. Conceptul cuprinde continuitatea controlului la frontieră; utilizarea eficientă și complexă a forțelor și mijloacelor speciale; progresul treptat al acțiunilor planificate; utilizarea unităților fixe și mobile ale Poliției de Frontieră în baza analizei de risc; coordonarea unitară a activităților.

CONCEPTUL REFORMEI POLIȚIEI DE FRONTIERĂ (ETAPA III)
Etapa atingerii scopului strategic general al reformei Poliției de Frontieră urmează a fi realizată prin transformarea acesteia într-o instituție polițienească europeană modernă, eficace și eficientă, orientată către comunitate, poziționată optim în mediul național și internațional, compatibilă și interoperabilă cu structurile similare din alte state.

De menționat, că conceptul etapei respective de reformă urmează a fi conformat cu tendințe de risc și provocări existente față de securitarea frontalieră a Republicii Moldova. Din analizele efectuate la nivelul frontierei de stat rezultă următoarele riscuri şi ameninţări cu impact major asupra securităţii frontaliere, a ordinii publice şi securităţii naţionale: migrația ilegală; traficul de fiinţe umane; traficul ilegal cu produse accizabile (ţigări şi produse din tutun, alcool şi produse alcoolice); circulaţia ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor; traficul ilegal cu mijloacele de transport; terorismul.
Un alt argument adus în acest sens ar fi aprobarea și punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14.09.2016 privind Poliția de frontieră și garda de Coastă la nivel european, prin care conceptul tradițional, cunoscut pînă la momentul actual, de gestiune integrată a frontierelor a fost extins și diversificat cu un șir de componente, nu atît noi, pe cît de necesare de accentuat, mai cu seamă în cadrul temporal și situațional creat la nivel mondial.
Viziunea strategică a conceptului național de MIFS prevede faptul că prin implementarea managementului integrat al frontierelor sale, Republica Moldova contribuie substanțial la securitatea regională și europeană. Personalul pregătit și motivat adecvat, suportul logistic și financiar integrat și capacitatea administrativă dezvoltată a Poliției de Frontieră garantează securitatea frontalieră și libertatea de circulație.
Obiectivele specifice etapei de reformă vor fi traspuse în proiectul nou al SNMIFS, fiind ajustate la cerințele Regulamentului UE 2016/1624, după cum urmează:
 Consolidarea capacităților de control al frontierelor și de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere, precum și de acordare a asistenței persoanelor care solicită protecție internațională.
 Dezvoltarea capacităților instituțiilor naționale de participare la misiuni și operațiuni internaționale.
 Consolidarea domeniului analitic și amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional.
 Dezvoltarea cooperării internaționale în vederea asigurării interoperabilității cu partenerii internaționali, realizarea de schimburi regulate de informații prin intermediul instrumentelor existente la nivel european și mondial.
 Dezvoltarea cooperării între autoritățile naționale cu atribuții în domeniul MIFS.
 Creşterea nivelului de acţiuni ale statului în domeniul migraţiei, returnării şi readmisiei
 Instituirea și consolidarea mecanismelor de asigurare a calității la nivelul autorităților cu atribuții în domeniul MIFS, precum și a mecanismelor naționale de evaluare și asigurare a punerii în aplicare a legislației în domeniul gestionării frontierelor.
 Consolidarea mecanismului sectorial de accesare și implementare a programelor și proiectelor internaționale de asistență tehnică și investițională în domeniul MIFS.
 Dezvoltarea sistemului de formare inițială și continuă a personalului, pe domenii specifice managementului integrat al frontierei de stat.
În acest context, accentul de bază a reformei Poliției de Frontieră urmează a fi pus pe următoarele priorități:
1) Dezvoltarea mecanismelor de cooperare cu Ucraina, în contextul asigurării controlului segmentului central al frontierei moldo-ucrainene (schimb de informații, control comun, patrulări comune).
2) Intensificarea cooperării cu Agenția FRONTEX.
3) Consolidarea sistemului de coordonare a securității frontaliere, prin optimizarea activității Consiliului Național pentru MIFS, precum și dezvoltarea capacităților Centrului operațional de coordonare.
4) Înbunatațirea infrastructurii frontierei de stat, precum și dezvoltarea capacităților instituționale în domeniul asigurării mentenanței sistemelor informatice şi echipamentelor speciale.
5) Elaborarea și implementarea sistemelor informaționale și soft-urilor în contextul fluidizării traficului de persoane și mijloace de transport în punctele de trecere a frontierei.
6) Implememtarea sistemului de management al calității în cadrul Poliției de Frontieră conform standardului ISO 9001:2015, și respectiv obținerea certificării în domeniu.
7) Consolidarea capacităţilor de răspundere/reacție/intervenţie a echipelor mobile în situații specifice și de criză.
8) Dezvoltarea capacităților instituționale în organizarea și desfășurarea operațiunilor de frontieră la nivel instituțional, național și internațional.
9) Consolidarea capacitățilo de identificare, accesare și implementare a proiectelor de asistență externă și asigurarea durabilității acesteia.

Submit to FacebookSubmit to Google BookmarksSubmit to Twitter
  • baner_guvern_md
  • baner_moldova_md
  • baner_parlament_md
  • baner_presedinte_md
  • banner_MAI
  • bb1_igp2
  • bb2_protectie civila
  • bb3_carabinieri
  • bb4_biroul migratie si azil
  • bb5_academia stefan cel mare
  • bb6_dinamo1
  • cnpdcp
  • vama
  • vy_moficial